;

duminică, 4 septembrie 2011

Muntii Piatra Craiului

                                                 AVEM O TARA FRUMOASA!
           Cand am pornit de acasa nu m-am gandit ca asa va fi in marea aventura. Intotdeauna e sa fie cumva, nu se poate sa fie nicicum. Traseul imaginat si imaginar  zicea ca pornim din Satul meu si ajungem chiar la Lacul Balea si pan` la Plaiul Foii. Masina, a facut fite de la Turda, am dus-o la medic. Am scapat ieftin. Am ajuns pana in orasul Fagaras si iar la medic. Tot ieftin. Chestiile ieftine imi dau fiori si ma inspaimanta. I-am si zis la Turda omului ca e prea ieftin si ca vreau sa tina reparatia :). A zis ca tine. A tinut pan` la Fagaras, tot ieftin, zice asta ca n-a pus contra la Turda dar ca acum totul e in regula. Prea ieftin. Cica tine pana in Satu meu. Ok, sa vedem... Ajungem la Plaiu Foii. Masina scartaie Iaaar... Mei, asta este concediul masinii. Ea e personajul principal. Aici sunam la service Zarnesti si zicem sa ne comande piesa si sa ne programeze... Pan` aici a fost cu ieftin :D.
            Fericiti ca am ajuns  la Plaiul Foii, muntii Piatra Craiului. Facem asa un traseu de incalzire. Vizam si visam creasta. Foarte frumos. Sunt niste munti tare frumosi, salbatici, numa piatra, groh-groh grohotis, abrupti, vegetatie alpina putina. Apoi ne pornim spre creasta. Dis de dimineata pornim din Plaiu Foii, pe la Lanturi, spre creasta, varfu La Om, Vf, Ascutit si mai stiu io care... Traseul este dificil. Doream sa dormim la refugiu, asa ca aveam in rucsac de toate, plus doi litri de apa, carati de aproape de jos ca pe creasta n-aveai de unde sa mai iei. Lanturi eu as fi pus mai multe. Erau niste zone periculoase care n-aveau lanturi.Si zone banale cu lanturi.  Poate fara rucsac era floare la ureche dar eu aveam un rucsac destul de mare. In fine, frumos, poze, soare, racoare pan la ora 12, iaca sus pe creasta. Ehhh :). Tare frumos :) :) :). Eforturile sunt rasplatite.  
            Pe creasta incepe sa bata vantul. Mai bine, zic eu, decat sa ne fi toropit soarele. La un moment dat strigau din vale unii. Mi-am zis ca se prostesc. Apoi le-am facut semn ca i-am auzit. Apoi au luminat cu o oglinda. Am zis mei astia or patit ceva. Zbieram dar pe ei nu ii intelegeam ce zbiara. Mi-a trecut prin cap o idee istraterestra. Am inceput sa imi zbier numarul de telefon si s-a auzit un fel de stai! Ok. Stau. Apoi suna telefonul. Doi tineri s-au ratacit si au sunat si la Salvamont dar nu stiau ce sa le spuna celor de la Salvamont. Am incercat sa ii ghidam spre creasta.Unii aveau gps si le-am dat alt. si long. dar Salvamontu a zis ca nu stie ce sa faca cu datele alea. Ma suna Salvamontul. A, da, a real adventure :). Facem ce putem. Ei ajung in creasta la noi. Eram happy. Ok, de aici mergem impreuna pana la refugiu, ei vor acasa in noaptea aceea asa ca, impreuna cu alti turisti,, coboara pe intuneric, 7 insi la 3 lanterne. Totul e bine cand se termina cu bine. Povestim pe drum tot felul, am aflat ca el semnaliza cu un cutit si ca ideea i-a venit de la emisiunea aia cu Tehnici de supravietuire. Tre` sa ma uit si eu la emisiunea asta, neaparat.
Refugiu Karol Lehman
            Noi ramanem sa dormim la refugiu. Eu n-am mai dormit niciodata la vreun refugiu, deci adventure. Incepe sa se stranga lumea, refugiul cam mic pentru cati doritori se arata. Oamenii haiosi. Inghetati si haiosi. Numai noi aveam primus. Am zis ca facem un ceai. N-aveam ceai la noi =)). Aveam la masina. Bine, cine vrea apa calda? s-au gasit doritori, am gasit o lamaie si am pus lamaie in apa. Deci ceai de lamaie! :) Eu n-am baut. Mie nu mi-a trebuit. Era seara de 27 august. Cica nu stiu ce cu stelele. Am iesit sa vad ce e cu ele, multe si frumoase dar era un vant napraznic care te taia si orasul Zarnesti se vedea in vale tare frumos. Am coborat a doua zi.Nu pe unde am urcat. Drumul tot anevoios. Iar grohotis. Ajungem la cort. Si la o bere rece. Finally :). In rest plimbari mai scurte si cam atat de la Plaiul Foii.
           La Plaiul Foii erau tot felu de caini. Vagabonzi. Da tare educati. Nu veneau sa iti ia mancarea din mana. Se asezau la un metru si asteptau cuminti sa le dai. n-am mai pomenit. Eu vorbesc de trei exemplare canine. Unu dupa ce-am vorbit frumos cu el voia sa vina in cort :D. Neaparat. Dus cu pluta, ce mai.
Garofita Piatra Craiului
             La Plaiu Foii am vazut mai multi serpi calcati de masina. Vii nu am vazut. Numai calcati de masina. Cred ca n-ar strica sa se faca niste cursuri de traversare corecta a strazii pentru serpi. Se baga careva? 

PS: asta vedeam eu din cort :). vreau acolo :) pe creasta aia m-am plimbat eu.
abrupt... 

De aici spre Zarnesti. La service. Asa ca... 


3 comentarii:

  1. super tare Raluca....esti mununata.nici daca ma gandeam mult si tot nu imi venea asa o idee stralucita sa postez aventura noastra pe blog...:)):)):))...superb. deci asa a fost aventura noastra.Sti...nu ai zis nimic de starea in care ma aflam..:))...Si prin cate peripetii am mai trecut cu cei 5 baieti pana jos.a fost fain de tot. te pup frumoaso ! Ramy...forget-me-not ;)

    RăspundețiȘtergere
  2. Eh, mai era de adaugat ca ati fost grozavi si funny! >:D< Te pup :)

    RăspundețiȘtergere
  3. mersi la fel. cred ca fara pastilele voastre nu mai puteam merge...ne-ati ajutat f mlt.si voi erati grozavi...la fel si ceilalti baieti cu care neam continuat drumu si care saracii neau dus pana acasa......te pup...:*:*:*:*:*...:X

    RăspundețiȘtergere