In urma cu ceva vreme, la un pahar de vorbe, despre iubire se ajunge la depravarea lumii si la concluzia ca, in zilele noastre... "toata lumea se culca cu toata lumea". :) Unii vorbeau din convingere, atii din experienta, altii n-apucau sa zica nimic pentru ca glasul exerientei acoperea tot. :)
Nu stiu cum ma gasesc pe mine unele carti sau eu pe ele. Zilele astea, in drum spre dentist înhaț o carte, ca sa scurtez asteptarea...Aurora Liiceanu și Alice Năstase - Dincolo de bine, dincoace de rău : Despre iubire. N-am apucat sa o citesc toata, sunt scurte povestiri si una incepe cu `toata lumea se culca cu toata lumea` :)...Mai, sa fie! Porneste de la ideea ca adesea `eroul` prins in combinatii nu se poate abtine sa nu umple targul cu isprava, in timp ce un barbat care te-a adorat nu va marturisi prietenilor sai `cat de ravasitor a simtit ca nu poate trai fara tine`.
Cu siguranta ar trebui s-o citeasca barbatii dar nici la femei nu le strica.
Zice asa :[...] ``as vrea ca barbatul pentru care am fost ani de-a randul zeita, atunci cand bea coniac la aceeasi masa cu barbatul pentru care acum suspin si ard si zac si mor, sa nu-i ofere numai istorioare picante. Ci, intr-o clipa de profunda sinceritate, sa-i vorbeasca despre cum stiu eu sa fiu rasarit de luna si pom inflorit si colind de Craciun si mar geruit la fereastra atunci cand iubesc. Sa-i spuna, onest, nu `pe femeia asta am avut-o si eu`, ci `am iubit-o enorm si n-am stiut cum s-o pastrez. Cand a plecat, lumea mea s-a naruit. Daca si tu o iubesti, ai grija sa n-o pierzi.`
Stiu, asta nu se va intampla niciodata. [...]``
Textul ii apartine lui Alice Năstase. :) Cum e? Noi n-am dus discutia in zona asta dar e de tinut minte, zic.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu