duminica am pornit catre Lacul Balea. Traseu frumos, de la Podragu pe creasta, printre munti si vai, zapada,
si nori aducatori de ploaie, buburuze si flori de toate culorile.
Bine c-am trecut de Trei pasi de moarte, o zona periculoasa, cu lanturi, nu asa de periculoasa ca numele ce-l poarta, dar oricum nu-i pentru fricosi (sa fie clar :) ). Apoi, ca venea ploaia ne-am oprit langa Fereastra Zmeilor
sa mancam ceva si apoi sa vedem ce facem mai departe ca aveam doua solutii, unu sa ne retragem la un adapost/refugiu sau doi, sa ne plimbam prin ploaie pe creasta ca sa ne trazneasca :). Planul A era mai ok :) asa ca am coborat "din deal, in vale"... nasol. asta a insemnat o rupere de ritm. ca norocul ca n-a plouat cine stie ce si cam intr-o ora jumate am urcat iar pana-n Fereasta Zmeilor. na, aici incepe distractia. drumul de aici desi frumos nu se mai termina. pe cand ziceam ca ajungem la Balea mai aparea un pisc, o poteca..., in cele din urma ajungem la lacul Capra
si de aici imediat se vede Lacul Balea. Coborarea spre lac... pe triunghi albastru, sarituri din piatra-n piatra... Traseu pentru capre negre, bag de seama.
Totusi, privelistea frumoasa.Lacul. Transfagarasanul.
Linistiti ca in sfarsit am ajuns nu ne mai grabim (mai puteam, oare?) nicaieri. So, punem cortul. Mergem sa mancam si sa bem o bere. Lunga si frumoasa zi. Da :)
Pe drum am intalnit mai multe cruci, majoritatea ale unor straini. Ma-ntreb daca romanii nu au pus si ei sau strainii is mai impiedicati decat noi? RIP. chiar intr-o zona era pus lant si ma gandesc ca lantul a aparut dupa ce cineva a murit.c-asa cred eu. cine stie. si marcajele sunt destul de proaste.
Am intalnit un om de 76 de ani care parea de 60! si era cu cineva, poate fiul sau, care zicea, ca asta (muntele) il tine in viata :). Frumos. Cred si eu.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu