Omul din cerc

Tin minte ca, atunci cand am citit, eseul Totul n-are nici o importanta de Emil Cioran mi s-a parut incredibil. Pana de curand n-am mai gasit nimic care sa egaleze eseul lui Cioran, pe care nu l-am mai recitit de vreo zece ani, nu stiu daca si azi mi s-ar parea asa de tulburator ca atunci cand l-am citit prima data. Intalnirea cu ”Omul din cerc” al lui Matei Vișniec mi-a adus iar sentimentul acela. Am citit Omul din cerc (de zece ori, macar) si de fiecare data gasesc noi sensuri. Putine lucruri imi plac, cu adevarat asa, din prima. Monologul asta e atat de contemporan... si de tragic. Zguduitor. Ciudat. Funny. Depinde cum citesti. Ce vezi. Ce simti.Te intriga. E despre izolare. Percep izolarea ca pe o boala a secolului. Cred ca fiecare om are cercul lui. Daca il foloseste sau nu? ;)

Hai, vedeti cum e cu cercul... pun un fragment, restul il gasiti in carte... la biblioteca sau la librarie. 

Omul din cerc de Matei Vișniec

       ”Daca vreau sa fiu singur ma opresc, scot creta neagra din buzunar si trag un cerc in jurul meu.In interiorul cercului sunt la adapost. Cand sunt in cerc, nimeni nu poate si nici nu are dreptul sa imi vorbeasca. Nimeni nu poate si nici nu are dreptul sa intre in cercul meu, sa ma atinga, sau sa ma priveasca prea insistent.

         Cand sunt in interiorul cercului nu mai aud nici zgomtele strazii, nici valurile marii si nici tipetele pasarilor.In interiorul cercului pot sa stau nemiscat oricat vreau eu. Nimic din ceea ce se întampla în jurul meu nu ma mai intereseaza. Cercul ma izoleaza perfect de lumea exterioara și de mine insumi. Este spatiul fericirii totale, al calmului desavarsit.

         Cand esti in cerc nu simti nici frica, nici foamea si nici durerea. Chiar si timpul se opreste.Te scufunzi pur si simplu in abstractie ca intr-un vis protector. Devii centrul cercului.

         Cand vreau sa ies din cerc, intind pur si simplu mana si intrerup linia cercului. Nimeni nu poate sa o faca pentru mine in afara de mine insumi. Nimeni nu poate sa taie cercul din afara, pentru mine.
Miracolul cercului sta in protectia totala pe care o ofera.

          ...

         Oamenii, imediat ce sunt cuprinsi de greata, se inconjoara de un cerc. 

         ...          

         Ceea ce ma nelinisteste insa putin sunt unele zvonuri care circula de o vreme prin oras.Se spune ca toate cercurile ascund, totusi, o capcana.Se spune ca uneori omul intra in cerc, dar ca nu mai poate iesi. Se vorbeste chiar despre oameni care, in pofida vointei lor, au ramas blocati in cercuri.S-ar parea ca de la o vreme cercurile nici nu mai asculta de oameni. Se mai vehiculeaza ideea ca oamenii care traiesc in cercul lor de zece sau de 20 de ani sunt, in realitate, prizonieri ai cercului.S-ar parea ca sun nenumarati cei care, odata intrati in cerc, descopera ca nu mai pot sa-si deschida cusca in care au intrat. 

       Si ca nu vor mai putea iesi de fapt, niciodata.”

Sooo, ce zici? Tu de care parte a cercului esti?