Intr-o vreme, cand purtam doliu la vedere, m-am intalnit in casa unor prieteni cu niste oameni faini. El... pedant, elegant, colorat si sictirit de lumea asta gri-neagra-cenusie. A avut o remarca despre prea mult negru la mine, ne jucam ceva joc. Ea... un soricel (asa ii ziceam eu uneori, de la soare), o tipa calda si zburdalnica.
M-am intalnit de curand cu el. Soricelul nu mai este in viata lui. Acum era langa el femeia-dulap-copac, multa si gri. Posaca si incruntata.
Soriceeel!
7 ani făra tati.Hmm.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu