;

duminică, 6 mai 2012

Oscar si Tanti Roz

         Oscar si Tanti Roz este un roman scris de Eric Emmanuel Schmitt. Cartea asta am ajuns s-o citesc din intamplare. Nu am mai citit niciodata nimic de el. Am citit o cronica de teatru, acum la Bucuresti de joaca Oscar si Tanti Roz si tare mi-ar placea si mie sa o vad. 
         Asa carte n-am mai citit niciodata, nu stiu cu ce sa o compar, dar mi s-a parut foarte frumos scrisa. Sfarsitul este previzibil, e povestea de viata a unui pusti de 10 ani care are leucemie, Oscar zis Cap de ou. Acesta se imprieteneste cu Tanti Roz, o infirmiera care ii da putere, incredere, speranta si care il indeamna sa-i scrie lui Dumnezeu ca sa nu se mai simta singur. Oscar nu crede in Dumnezeu si... totusi Tanti Roz il face sa creada. Tanti Roz are niste povesti incredibile, se pretinde fosta luptatoare de wrestling, e hazlie si iubitoare.
          Toata cartea sunt scrisori scrise lui Dumnezeu si asta pare ciudat/neobisnuit la prima vedere. 
          Intamplarile prin care trece personajul, modul in care le expune, filozofia lui si jocul in care intra datorita lui Tanti Roz, "o zi egal cu zece ani", sunt veritabile lectii de viata cu mesajul ca trebuie sa te bucuri de viata la orice varsta. Oscar se bucura cand a scapat de pubertate, la 20 de ani s-a casatorit cu o colega de spital,  la 30 de ani avea nevasta in operatie :),... si asa mai departe pana la 110 ani :) sau 
:(.
      Cartea asta are de toate, e despre iertare, iubire, acceptare, inocenta, prietenie,viata si moarte. E amuzanta si trista deopotriva. 
        Daca vrei sa stii ce scria pe pancarta de patul lui Oscar trebuie sa citesti cartea. Iti ia o ora. Atat. :)

vineri, 4 mai 2012

Fantastic :D?

          chestia asta nu-i ideea mea. dar mi-a placut :D.
          cica: daca bei alcool te numesti alcoolic. daca bei fanta? cum? fantastic :D?
          trec pe fanta, claaar :)

joi, 3 mai 2012

Bicicleta mea

         mi-am luat bicicleta. de la piata de vechituri. nu-mi trebuia una performanta, voiam una cu doua roti care sa se invarta. mi-am luat una cu mai multe viteze cum nu-mi trebuia. aia care imi placea, estetic vorbind, era de copii. un pic mai infantili ca mine :P. da, exista. 
        n-are claxon si nici cos. cos mi-ar fi placut sa aiba. o sa aiba. asta nu se pliaza, ca ma si vedeam in varfu` dealului cu ea dar, acum stiu ca-mi trebuie un portbagaj pe masina. sa caram bicicletele. ciudat... cate probleme poa` sa faca o bicicleta. 
        asa ca...juma de ora in zilele cu chef, la ceas de seara, daca aveti vreun caine pisorcos si vreti sa il alergam :) ... 
        am fost deja de doua ori cu ea, duminica si ieri seara. frumoasa senzatie:)

miercuri, 2 mai 2012

Prin Maramures, Baita

Din seria AVEM O TARA FRUMOASA... ce zi faina... am fost prin MM, prin Baita, acolo sunt niste mine inchise (unele de secole), au mai ramas gurile de mina si in unele se poate intra daca esti curajos :). Apoi cica, mostra de curaj ... "eu am curaj sa intru dar mi-i frica" :D, citez din clasici in viata, supravietuitori ai excursiei :)
mai vreau un weekend prelungit, sa-mi revin :).
na, zi faina si tie >:D<