;

joi, 20 septembrie 2018

Varfu Negoiu, capra neagra si cocosul rosu

          Pam, pam.  Am umblat in ultima vreme in multe locuri faine. Scriu aici, poate mai vrea careva sa mearga, scriu si pentru mine, ca-s uituca rau... 
          Am pornit din Sibiu - Porumbacu de Sus. Am sunat la un tip simpatic, am gasit numarul de telefon pe net si ne-a dus cu masina, o Dacie Papuc vreo 15 km. Na, nu prea era asta drum de facut cu masina personala, dar fiecare se baga cum crede. Am vazut si un Mercedes de SM pe marginea drumului, semn ca se poate. Mie nu mi-ar fi placut sa conduc eu pe drumul ala. Soferul era un bun povestitor, am trecut cu masina pe langa tot felul de locuri cu poveste si am ras si bine. De unde ne-a lasat am urcat vreo 3 ore pana la Cabana Negoiu, pe un drum fain prin padure. Rucsacii grei, altfel era mai scurt drumul. :). De luat aminte, Jur pe cocosul rosu, ca data viitoare cand mai merg cu rucsacu pe creasta o sa mananc stafide, biscuiti, batoane energizante si masline, cate doua din fiecare :)... si ce o sa mai vanez :))). 
          Cu 15 minute inainte de Cabana Negoiu am facut o cotire la o ramificatie si am vazut si cascada Serbota. Am lasat rucsacii josi si alti drumeti voiosi: ha, ha, v-au furat rucsacii! Am zis: sa fie sanatosi! Numai bine! :))) Ce bolunzi sa fie...sa fure niste pietre de moara... Mda, cascada faina! Rucsacii "pititi in carare" ne asteapta asa ca mergem la cabana. Niste magari faini, doritori de selfie, se arata. Prindem un apus ca in filme. Magari iubitori. Bere rece. Dormim la priciuri. Cantat la foc muzici folk.Dormit aproape bustean. Dimineata, pe racoare pornim la drum spre Vf. Negoiu. Trece peste 7 poduri, frumos urcus, luam apa, vedem capra neagra pe un varf si draguta de ea vine cam la 60 de metri de noi la o sedinta foto. Frumoase caprele astea. Am mai vazut o data capre negre, dar am uitat ce negre sunt :)
        Am trecut pe langa Acul Cleopatrei, lasam rucsacii in creasta, in Saua Custura Saratii si pornim spre varf. Fara rucsaci prinzi un avant... mama-doamne :)! Ultima portiune e criminala, asa abrupt, pietris, o coasta la 70 de grade, pe muchia unor straturi, sparta si alunecoasa...N-as scrie periculoasa.}n varf plin de oameni, inghesuiala. Cer noros, nelinistitor, mai aveam cateva ore de mers pana la refugiul la care voiam sa dormim.  Am stat putin, am mancat ceva si am pornit spre șa, spre rucsaci. Alti turisti, iar gluma ca ni s-au furat rucsacii, ha, haaa ce am mai râs, stiu ca nimeni nu i-ar fi vrut cu totul :)) 
       Ne gandim pe ce drum sa o luam, mai usor pe sub munte sau mai scurt prin Custura Sărății, care zice-se ca e periculoasa. Mda. Sunt lanturi? Sunt. Hai prin custura, ca biruim noi. Fain prin custura, intr-adevar. Vreo 15 zone cu lanturi, mai greu in doua portiuni.  Greu si ca aveam rucsacu cam greu, 15 kg era al meu. Nu stiu cum s-au facut atatea. Dar data viitoare, Jur pe cocosul rosu ca nici stafide nu o sa mananc, m-am razgandit.
       Traseu fain, norii ne feresc de canicula, parapantisti, cabluri si senzatii tari, oamenii faini. Apoi am ajuns in saua Scara. Alta viata :), un drum lung, vreo 4 ore pe sei blande si insorite, pietre, la la 7.30 am ajuns la refugiul Scara, am dormit in ala nou, ala vechi era plin de gunoaie. Era plin, romani si polonezi cu chef de vorba. Izvor la 100 de metri.
       A doua zi, zi usoara. Pornim la ora 9. Tot noros. Trecem saua Scara, urcam, coboram, in zare lacul Avrig. Trecem pe coasta muntelui Ciortea, foarte afurisit, o carare ingusta cioplita in linia de nivel. Lacul e fain.Urcam cam abrupt, iar. Urcus lung, in zig-zag, ne intalnim cu niste cai diareici,  altfel frumosi. Noi mergem cam incet. Nu mi se parea, dar ceasul zicea altceva... vazut oile extraterestre :), pictate cu verde :).Ok, afine, brazi, fluturi, lipit de leucoplast, monumentul unui salvamontist, coboram iar abrupt pe un drum "forestier" si ajungem la cabana Suru. Cazare nu stim daca se poate, ok, nu-i problema.Este cort. Un pepsi rece si o bere rece... 
        Frumos la cabana Suru, recomand. Cabanierul simpatic. Avem noroc ca astepta invitati si am putut manca o mamaliga calda. A fost cea mai buna mamaliga din viata mea. Sincer. Nu, nu imi era foame. Dar mamaliga asta era din aia de se taie cu ata, cu nu stiu cate feluri de branza, smantana, carne fiarta in untura, ardei iuti murati, nici nu mai stiu ce mai era langa. Palinca din partea casei, Afinata pentru mine, dar mie nu mi-a trebuit. A venit un tip de pe alt continent, ce lucra la o ambasada intr-o tara cu cam mult terorism :),  cu un ghid, si pentru ei era festinul, karma noastra buna s-a alaturat festinului lor :). Oamenii faini, am discutat tot felu, stia de gluma, rucsacu lui avea 8 kg. 8 kg!!!  El era asa la 2 metri si robust. Aaaa, da. Ghidul a zis ca nici vorba sa il bage pe Custura Saratii, not that pitoresque, man :). Ca nu se risca sa pateasca strainul ceva, ca a mai patit o data cu unul de l-a muscat un caine si a avut treaba cu medici, spitale si antirabice... 
      Am dormit la cort, m-am dat cu un utut mare, pentru oameni mari, am stat in hamac, ce mai zi. Lunga si frumoasa.
      A doua zi dimineata am pornit de la Cabana Suru spre casa. drumul e lung, vreo 20 km, pe Muchia Moasa, o coborare placuta, am iesit la satul Sebesul de Sus, cu o ocazie am ajuns in Sibiu, destul de repede. Mda, cred ca sa urci aia 20 de km din sat spre cabana is not that funny. 

In concluzie, recomand. Traseul de cabana Negoiu si vf. Negoiu ar fi fain de facut cu rucsaci mici. Traseul de pe Custura Saratii nu-i usor. Cred ca tre sa ai ceva experienta, eu consider ca noi aveam si de asta ne-am incumetat. In alea doua portiuni unde am zis ca e mai creu, am cam stat in maini, si am sarit ca Ninja, cu rucsacu in spate care te poate dezechilibra.Tre doar sa te tii bine de lanturi si e ok.  Puteau sa imi treaca altii rucsacul dar am considerat ca pot face asta singura. Data viitoare, rucsaci mai mici,  mult mai putina mancare. Am mancat si la cabane si puteam pune mai putina. Mai putina ciocolata. Mai usor  si mai mic sacul de dormit, tre sa vad unul usor ca pana si mic ca mazarea :). 
       Acum mi-ar  mai placea un traseu pana la  Vf Negoiu  - Lacul Caltun - Balea, cine stie, poate vara viitoare, cum zicea un pieten : vine vara acuș :)

* plecat vineri dimineata, intors luni seara. Ce sa-i faci daca Muntii fagaras sunt departe :)!
PS: am facut tare multe poze faine, mi-i lene sa le caut  si sa aleg acum

luni, 17 septembrie 2018

Un barbat pe nume Ove

Mishteaux carte. Recomand.Fain scrisa.

         Ove, e un tip tacut, ursuz si cu multe idei bune si fixe :). E gata sa moara dar o iranianca gravida ce se muta in vecini, cu familia ei,  ii da viata peste cap. Si ii mai si turteste cutia postala. Si mai apare si o pisica.
          E o carte despre multe lucruri : despre prietenie, dragoste, batranete, acceptare, moarte si viata, despre pricipii sanatoase :) si despre oameni buni.
          Prinzi drag de Ove :),asa ticait cum e,  nu se poate altfel.





Recomand <3 p="">